Detaliile tehnice ale elementelor culturale ar trebui să fie susținute printr-o documentație clară și fără echivoc, astfel încât referirea la o regulă specifică unei limbi sau a unei culturi să nu pună în dificultate pe niciuna dintre părțile care doresc să interacționeze în indiferent ce fel.
Cu toate acestea, la noi există detalii tehnice lăsate pur și simplu la voia întâmplării și prin fața cărora ni se flutură o vrăjeală cu influența străină care ne face praf tradiția românească, în timp ce repere naționale importante sunt consemnate în baza unor criterii demne de evul mediu.
Acest articol a fost publicat pe Contributors.ro .
Citat dintr-o declarație comună a Consiliului Europei și a Comisiei Europene, 26 septembrie 2011:
Ținând seama de tendința actuală privind creșterea mobilității, globalizarea economiei și tendințele economice în continuă schimbare, necesitatea de a învăța limbi străine și de dezvoltare a educației multilingve și interculturale este mai evidentă decât oricând.
Mobilitatea nu mi-a crescut față de trecut și nici nu simt nevoia de mai mult – le mulțumesc totuși pentru grijă – dar este adevărat că a crescut cantitatea dispozitivelor mobile care mă înconjoară. Iar în privința acestora, în data de 30 iulie 2014,
Comisia propune respingerea prezentei petiții prin care se solicită adoptarea de acte legislative pentru protejarea patrimoniului cultural și lingvistic al statelor membre în domeniul sistemelor electronice moderne.
Modalitatea de generarea a literelor cu diacritice pe tastaturile virtuale ale dispozitivelor mobile descurajează scrierea corectă în limba maternă. În mod ciudat nimănui nu pare să îi pese, asta în timp ce Uniunea Europeană pretinde că are în vedere înflorirea culturii statelor membre, pluralitatea limbilor, diversitatea culturală, protejarea tradițiilor regionale, bla, bla.
Chestiuni mai mult tehnice și mai puțin pur lingvistice:
O înșiruire sporadică de idei pe diverse teme, fără legătură cu nimic din celelalte lucruri de pe aici.
Timpul care stă în loc: un mesaj text de tip SMS tratează cu dispreț majoritatea limbilor lumii, la fel cum a făcut-o de la bun început. Povestea este lungă, încâlcită și probabil fără de sfârșit.
Fără vreun criteriu anume:
Mă refer la Sinclair ZX Spectrum, un calculator pe 8 biți din secolul trecut. Sunt multe saituri web care tratează acest subiect, aici însă mă concentrez pe ceva mai puțin obișnuit: modelul +3.
Numele meu este Cristian Secară. Secărică este doar o poreclă dată de prieteni și colegi, denumire pe care – acum mulți ani – am folosit‑o la înregistrarea domeniului de internet. În rest, puteți citi aici câteva cuvinte despre mine (deocamdată numai în limba engleză).
Din punct de vedere tehnic, acest sait web are o structură multilingvă (română/engleză), însă articolele în sine sunt scrise, în marea lor majoritate, doar într‑o singură variantă – în principiu cea a audienței căreia i se adresează. Unele meniuri sau explicații sunt afișate în limba definită prin setările browserului utilizatorului sau cea aleasă prin clic pe steagurile amplasate pe bara meniului principal, însă conținutul articolelor este, în general, unic.